Recenta tranziție a conducerii Consiliului Filipinez pentru Cercetare și Dezvoltare în Sănătate marchează un moment important pentru comunitatea de cercetare în sănătate din Filipine. De-a lungul multor ani, conducerea a contribuit la ancorarea agendei de cercetare a țării, consolidând legăturile dintre știință, politici și sănătatea publică. PCHRD a contribuit la construirea unei fundații solide — una care continuă să sprijine cercetarea, formarea și colaborarea internațională.
Pe măsură ce sistemul evoluează, această tranziție creează o oportunitate de a reflecta nu doar asupra continuității, ci și asupra modului în care inovația în sănătate din Filipine poate evolua odată cu schimbările din domeniul medicinei.
Pentru că contextul se schimbă.
Sistemul pe care îl avem astăzi a fost conceput în mare parte pentru o generație anterioară de îngrijire medicală — una definită de medicamente cu molecule mici, inovații incrementale în dispozitive și căi relativ liniare de la descoperire la aprobare.
Astăzi, acest peisaj devine tot mai complex. Terapiile celulare și genice se apropie de utilizarea clinică de rutină. Inteligența artificială începe să influențeze diagnosticarea și luarea deciziilor. Robotica medicală remodelează fluxurile de lucru chirurgicale. Chiar și produsele naturale — de mult familiare în Filipine — sunt reexaminate prin cadre științifice și de reglementare moderne.
Aceste evoluții nu sunt pur și simplu tehnologii noi. Ele remodelează modul în care inovația trece de la cercetare la îngrijirea pacienților.
În Filipine, o mare parte din această inovație rămâne strâns legată de mediul academic. Universitățile și instituțiile de cercetare continuă să fie principalele motoare ale descoperirilor, producând perspective valoroase și tehnologii în stadii incipiente. Aceasta este un punct forte. Dar înseamnă, de asemenea, că multe inovații rămân în medii academice sau pilot, cu mai puține căi de a se extinde în produse, companii sau soluții clinice adoptate pe scară largă.
Acest tipar nu este unic pentru Filipine.
Într-o conversație recentă pe care am avut-o cu Dr. Nares Damrongchai, fostul director general al Centrului de Excelență din Thailanda pentru Științele Vieții (TCELS), acesta a reflectat asupra modului în care Thailanda s-a confruntat cu un punct de plecare similar. Eforturile anterioare erau, de asemenea, ancorate în mediul academic, cu un accent puternic pe biotehnologia agricolă — valorificând biodiversitatea și construind capacități științifice fundamentale. La acea vreme, o mare parte din muncă rămânea în cadrul instituțiilor de cercetare.
Cu timpul, însă, Thailanda a început să pună un accent mai mare pe traducerea acestor capacități în inițiative comerciale împreună cu industria.
O parte din această schimbare a venit de la persoane precum Dr. Nares, care urmărise evoluția sectorului biotehnologic — inclusiv companii precum Genentech — cu mult înainte ca aceasta să devină o prioritate de politică globală. Această expunere timpurie a contribuit la conturarea unei viziuni mai integrate despre modul în care știința, industria și politicile pot colabora.
Astăzi, instituții precum TCELS operează în mai multe domenii, contribuind la reducerea decalajului dintre cercetare și aplicare. Acestea sprijină domenii precum terapiile avansate, dispozitivele medicale și dezvoltarea produselor naturale în aplicații reglementate și scalabile.
Un efort notabil a fost traducerea ingredientelor naturale locale în molecule de calitate farmaceutică, colaborând cu parteneri internaționali din industrie pentru a trece de la utilizarea tradițională la dezvoltarea standardizată a medicamentelor. Dincolo de produsele individuale, aceasta a contribuit, de asemenea, la construirea capacităților locale în formulare, fabricare și sisteme de calitate, consolidând treptat sectorul farmaceutic intern al Thailandei.
La fel de important, a existat un accent tot mai mare pe dezvoltarea profesioniștilor care pot activa în mai multe discipline — conectând descoperirile științifice cu căile comerciale și de reglementare.
Pentru Filipine, întrebarea este cum să construiască pe baza sa academică solidă, extinzând în același timp căile pentru traducere.
Țara dispune deja de multe dintre componentele necesare. Instituțiile de cercetare continuă să producă lucrări de înaltă calitate. Agenții precum PCHRD, Departamentul de Sănătate și Departamentul de Comerț și Industrie joacă roluri importante în sprijinirea diferitelor părți ale ecosistemului. Acestea sunt puncte forte semnificative.
În același timp, pe măsură ce tehnologiile devin mai complexe, pot exista oportunități de a conecta mai bine aceste elemente — în special în tranziția de la cercetare la aplicarea în lumea reală. Multe inovații încep cu fundamente științifice solide, dar extinderea lor necesită adesea coordonare între industrie, reglementare și investiții.
Aici intervine conceptul de știință a reglementării, care devine din ce în ce mai important. Pe măsură ce inovația avansează, capacitatea de a evalua siguranța, eficacitatea și impactul pe termen lung devine tot mai specializată. Consolidarea acestei capacități poate contribui la crearea unor căi mai clare și mai previzibile pentru noile tehnologii, facilitând trecerea inovațiilor dincolo de stadiile incipiente de dezvoltare.
În același timp, noile schimbări tehnologice creează și o fereastră de oportunitate. Descoperirea de medicamente prin inteligență artificială nu mai este teoretică — produce deja candidați reali și intră în dezvoltarea clinică. Companii precum Insilico Medicine au demonstrat că noii intrați, valorificând abordări computaționale și platforme integrate, pot participa în mod semnificativ la dezvoltarea de medicamente — un domeniu tradițional dominat de marile companii farmaceutice.
Acest lucru contează deoarece reprezintă un potențial punct de resetare.
Când paradigmele tehnologice se schimbă, barierele la intrare se pot modifica. Noii jucători — fie că sunt startup-uri, grupuri de cercetare sau ecosisteme emergente — pot găsi oportunități de a contribui în moduri care anterior erau dificile. Pentru țări precum Filipine, aceasta creează o șansă nu doar de a urma modelele existente, ci de a identifica domenii în care poate participa mai activ în peisajul în evoluție.
Provocarea mai largă nu este dacă inovația există în Filipine. Există în mod evident. Întrebarea este cum să permitem mai multă inovație să treacă dincolo de mediul academic și să fie utilizată pe scară mai largă.
Momentele de tranziție creează adesea spațiu pentru reflecție. Ele permit sistemelor să analizeze ce a funcționat bine și unde pot exista oportunități de evoluție. În acest caz, scopul nu este de a se îndepărta de mediul academic, ci de a construi punți mai solide spre exterior — de la instituțiile de cercetare la industrie, de la descoperire la aplicare.
În întreaga regiune, diferite țări abordează această provocare în feluri proprii. Unele experiențe pot oferi perspective utile, nu ca modele de replicat direct, ci ca exemple ale modului în care sistemele pot evolua în timp. În cele din urmă, fiecare țară trebuie să-și găsească propria cale, modelată de propriile puncte forte și priorități.
Pentru Filipine, această cale poate implica continuarea investițiilor în excelența academică, extinzând în același timp structurile care sprijină traducerea — prin parteneriate, dezvoltarea talentelor și capacități de reglementare mai solide.
Poate însemna, de asemenea, a privi dincolo de granițele sale. La fel ca în domeniul sănătății și în multe alte domenii, un număr semnificativ de oameni de știință și inovatori filipinezi lucrează în străinătate, contribuind la cercetarea și industria globală. Găsirea unor modalități de a se conecta mai bine și de a angaja acest grup mai larg de talente ar putea deveni o parte importantă a consolidării ecosistemului de inovare al țării.
Țara încă nu dispune de un parc dedicat biotehnologiei sau științei comparabil cu hub-urile integrate ale Thailandei, unde cercetarea, industria și comercializarea sunt co-localizate și conectate activ.
Filipine, gândește mai mare — nu doar despre cercetare sau vânzarea de produse și servicii de consum de bază, ci despre transformarea inovației în produse și soluții viabile, atât în țară, cât și în străinătate. – Rappler.com
Dr. Jaemin Park este profesor adjunct la Colegiul de Sănătate Publică al Universității din Filipine și managing partner al Heal Venture Lab din Singapore. El lucrează în întreaga Asie de Sud-Est în domeniul investițiilor în sănătate, inovației medicale și reformei sistemului de sănătate.


